Cu cravată aranjat
Vin la biserică bine îmbrăcat
Cu pantalonii în stilul modei
Și papuci din cea mai bună firmă

Cu părul cârlionțat
De coafor bine aranjat
Cu rochița tot mai strânsă
Și cu tocuri cât mai înalte

Și pe cap se vede
Pe ici pe colo, câte-o bentiță
Cât mai scurtă cu putință
Iar baticul? … se vede la câte-o soră mai în vârstă

Rugăciunea stă și ea în gura unora
Mai cu râvnă după ea
Căci la alții? Ce să zic?
Stau ca muții în picioare, să se roage cei cu vază

Smerenia nici de ea nu știu mulți
În unii se vede atâta slobozenie
Dar nici o treabă cu cea scrisă în Scriptură
Este una după pofta lor lumească

Nu avem dragoste unii pentru alții
Mulți pereți văruiți sunt în a Ta adunare
Și ca frații toți ne dăm, pe față că suntem
Dar vai de noi că și aceștia sunt pe cale să dispară

Câți mai plâng unii pentru alții?
Câți își aplecă azi genunchiul
Să se roage pentru cel lipsit de putere?
Câți suntem cu fața noastră către Cel ce poate azi să spele, tot păcatul ce caută azi să ne însele?

Este lumea în biserică
Iubită adunare sfântă,
Ce-i cu tine? Ce-i cu mine? Ce-i cu noi, voi?
Cum lăsăm a Domnului Lege și ne întoarcem către lume
Cum lăsăm ca lumea întreagă să pătrundă în adunare?

Cum e mintea noastră azi?
Este a Domnului Isus?
Ori este plină de întunericul lumii?
Ce lumină te poartă azi pe străzi?

Unde mergi tu azi biserică?
Unde îți sunt ochii și inima îndreptate?
Către lume, către lume, căci așa se vede în biserica Lui de azi
Vino de te sfințește căci și azi mai este har

Întoarce-te la dragoste dintâi
Căci mult nu mai este și El vine în curând
Și vai de noi cum ne găsește?
Cu haina albă, pătată, sau murdară de atâta noroi?